Danielu

Oare cum ar fi fara frontiere? Sa treci dintr-o tara in alta fara sa te intrebe cineva de ce-ti e caciula. Din cate stiu in Romania cei rezidenti in orasele/satele/comunele de la frontiera, pot trece in cealalta parte fara prea multe intrebari, fie ca vorbim despre tarile din UE ( Bulgaria & Ungaria ), fie ca vorbim despre Moldova & Ucraina. Zona de trecere intre 2 tari este reprezentata fie de un gard, fie de un zid din beton, insa in nici un caz de o linie intr-o cafenea. Uite ca se poate in zona Baarle – Nassau din sudul Olandei. Acolo Belgia si Olanda sunt despartite de o dunga ce trece prin mijlocul unei cafenele.

Tot plec eu in Olanda in curand, cred ca am sa notez cafeneaua asta pe lista locurilor de vizitat.

Tags: Old stuff

Inainte ii laudam pe cei de la Namecheap pentru serviciile de web hosting dar mai ales pentru inregistrarea de domenii. Erau foarte multe domenii hostate pe contul respectiv si era normal sa-l suspende. Ce nu mi-a placut insa a fost modul in care tratau problemele si faptul ca nu si-au respectat promisiunea: “Aveti 24 h sa renuntati la site-urile care solicita procesorul” – dupa 18 ore contul avea sa fie suspendat din nou. Sa nu mai spun ca nu ne-au anuntat care sunt site-urile provocatoare de probleme, iar din 40 de site-uri era cam dificil sa-ti dai seama unde este problema. Intr-un final, sfatuit oarecum de Nosfer am trecut la Hostgator. Inca nu simt diferenta: la Hostgator, mi-am luat contul Baby si am vreo 14 site-uri al caror numar de vizitatori nu depaseste 2000/zi. Totusi vad ca am depasit memory load-ul sugerat limita de un baiat de la customer service – 15%. Asadar ma astept la o suspendare.

Prima luna a fost moca, 1 cent. Urmatoarele vor fi 10$/luna, insa cred ca va trebui sa upgradez. Pana la urma este ok, nu trebuie injurata firma de hosting pentru ca iti suspenda contul din motive rationale de genul ( consumi 80% din resursele serverului ). Am tras cu ochiul pe un site de comparare a serviciilor de gazduire web din Romania si nu mi-a iesit socoteala. Preturile sunt mult mai mari, iar avantajele unui hosting romanesc pentru site-urile in limba romana nu renteaza. Asteptam sa se mai ieftineasca si la noi banda si poate vom avea servicii de hosting decente. Pana atunci, imprumutam de la americani.

Tags: Old stuff

M-am trezit azi dimineata cu noaptea-n cap si dau pe stiri, dupa azi noapte l-am urmarit pe Mircea Badea. Spunea el ceva ca Realitatea a ajuns la fel ca OTV, dar n-am fost prea atent si am zis ca mai abereaza si el cu audiente si alte prostii. Cand, dau pe Realitatea, vad ecranul impartit in 3. Un ecran avea titlul Stationul dinamo, unul Cartierul tei si unul Oprescu dezamageste . Stau cateva secunde sa ma trezesc si realizez ca tampitii dau in direct inmormantarea handbalistului roman ucis in Ungaria. Le trag 2 injuraturi schimb canalul, apoi ma intreb: inmormantarea lui Vantu o vor transmite in direct?

Niste jeguri ordinare, pentru o televiziune care se vrea de stiri.

Tags: Old stuff

“Simțeam cum îmi amorțește trupul, mi se împotrivește și devine independent, concomitent cu sentimentul paradoxal de vid ce mă sufocă“.

Da, asa te simti pe masa de operatie. Nu stiu daca exista o fraza mai buna care sa reflecte intocmai trairile din acele momente. Sunt oameni care in viata lor nu stiu ce inseamna aia operatie, iar la batranete cand afla vestea :”Trebuie sa va operam daca vreti sa mai …” intra in pamant. Este ceva normal sa ai o reticenta la inceput, dar daca intr-adevar trebuie atunci trebuie facuta. Mai sunt si oameni care din nefericire au avut nevoie de mai multe operatii ( cei care au fost implicati in accidente rutiere ) sau ghinionisti care au avut mai multe boli in viata lor. Pentru lor o alta operatie este ceva normal, sunt oameni puternici, care spun “iar ma operez” ca si cum ar spune “iar ma duc la munte”.

Dupa ultima experienta cu piciorul, la televizor parca tot vad documentare, emisiuni, filme cu operatii. De fapt ele cred ca au fost mereu, dar inainte nu constientizam pentru ca nu eram in situatii asemanatoare. Am ramas impresionat de operatiile prezentate pe TVR, la o emisiune in weekend ( a fost si sambata si duminica emisiunea – nu-i stiu numele – undeva in jurul orei 00-01 ). Se punea accentul pe capacitatea corpului de a se vindeca ajutat sau nu de medicina. De exemplu unui picior rupt, stand imobilizat 5-6 saptamani i se atrofiaza muschii. Astfel greutatea lui scade la jumatate, lipsind activitatile musculare. Dupa ce se sudeaza osul, incepi sa calci incet, incet. Abia atunci miracolul are loc si se refac legaturile intre articulatii, se elimina celulele moarte sau infectate si incet, piciorul isi recapata mobilitatea in functie de fiecare organism. Dupa 6 luni mergi ca un om normal in sfarsit si poate se si desumfla.

Stiati ca ficatul este singurul organ uman care se regenereaza? In cadrul emisiunii respective am vazut cum in Londra, au avut loc 2 operatii simultan. Primul operat era un om sanatos tun, caruia i-au taiat 1/2 din ficat pentru “a-l darui” varului sau ce avea cancer la ficat ( mai avea de trait 5 ani fara operatie ). Astfel dintr-un ficat impartit, au crescut 2 normale si sanatoase, in doua corpuri diferite. Asta da minune, iar astfel de operatii in UK sunt operatii uzuale. Oare si la noi exista medici competeni sa faca operatii de acest gen? Ca medic iti asumi o mare responsabilitate riscand viata unui om sanatos pentru a-l vindeca pe altul.

Cu ocazia acestui articol particip si eu la un concurs din blogosfera, organizat de catre Lucian Stanciu si Alina . Poate ma aleg cu niste carti, daca tot sunt imobilizat pentru inca 3 saptamani !

Tags: Old stuff

Pentru majoritatea studentilor sesiunea inseamna un mod de acumulare de restante mai degraba decat testarea “cunostintelor” din timpul anului. In sesiune cei mai constiinciosi stau si invata zi si noapte, numai despre asta vorbesc, n-au timp sa manance, iar daca doamne fereste iau un 6 au un motiv de plans, cand ar fi mai simplu sa se uite la Challenging .

Pentru altii ca mine sesiunea trecea intr-un ritm alert, intr-o mare de injuraturi, nopti nedormite si blestemat profesorii. Deseori lenea acuta isi facea aparitia, iar spam-urile de pe Electronistii veneau incontinuu. Eu eram genul de student care isi ocupa timpul in proportie de 70% facand copiute, interesandu-se de subiecte anterioare, iar restul de 30% invatand subiecte safe ( care se dau ). Metoda asta de mijloc de multe ori a dat roade si de multe ori nu. Mereu am preferat-o pentru a evita situatia de a invata la un examen si de a pica. Din pacate, va trebui sa mai stau 4 saptamani in patut, linistit, vazandu-mi de site-uletele mele. Fix in 4 saptamani se termina sesiunea. Nu mi-ar fi parut rau daca mi-as fi bagat picioarele de la inceputul anului. S-a intamplat tocmai invers, mi-am dat silinta cat am putut de mult, m-am dat de multe ori cu capul de banca dupa o tura de noapte la un seminar/curs/laborator mega plictisitor, degeaba. Situatia este similara cu a unui viticultor care isi munceste via un an, strugurii sunt mari, frumosi, zemosi, iar la culesul viei bate piatra si se alege cu praful dupa toba. Iar pana la urma zici, noi sa fim sanatosi.

Mai sunt si altfel de studenti: panaramele. Ei niciodata nu stiu cand au examen, nu stiu in ce sala au examen, n-au pix sau foaie la inceputul examenului, iar uneori isi uita buletinul acasa. Ei dupa un semestru dezastruos spun ca asta a fost distractia si ca semestrul viitor vor incepe sa invete din timp, sa nu-i mai prinda sesiunea cu mata-n sac. Aiurea…! Semestrul viitor este mai rau de obicei.

Voi cum stati cu examenele in sesiune?

ti facil & rede maranhao sat

Tags: Old stuff