Back in business

Dupa cum spune si titlul am revenit la viata normala ( aproape ).
Dupa 2 luni si jumatate am inceput sa revin la vechile obiceiuri, chiar si la cele nesanatoase. Am inceput cu serviciul de saptamana trecuta pentru ca batea vantul prin buzunare, am continuat cu cateva iesiri prin cafenele/pub-uri ( mai putine pub-uri ) si de 2 ori la film. Am vazut si cel mai prost film ever, O viata minunata ( ala in care Andreea Marin e o panarama si Banica baiat de cartier ) .

Piciorul este ok si am avansat incet dar sigur de la 2 carje, la o carja apoi la mersul in baston. De 2 saptamani pot sa merg fara ajutor insa le car dupa mine pentru ca uneori mai am nevoie ( urcat/cobarat din autobuz , pe trecerea de pietoni – merg mai incet si daca n-as avea carja nu toti participantii la trafic si-ar da seama ca am piciorul rupt ). Probabil o sa pastrez bastonul pana imi revin complet, insa mai este drum lung pana atunci 2-3 luni. La recuperare n-am fost fiindca doctorul mi-a zis ca n-am nevoie, deci merg pe mana lui . In plus nu vreau sa mai vad spitale. Imi ajunge sunetul ambulantei.

Probabil o sa pierd anul la facultate, sper doar sa nu trebuiasca sa-l refac la cu taxa. Momentan nu prea mai am nici o tragere de inima sa ma duc la facultate fiindca semestrul trecut m-am chinuit tare mult si degeaba. N-am mai ajuns in sesiune si la colocvii. Pacat de orele in care m-am dat cu capul de banca dupa o tura de noapte la serviciu.

Am revenit insa si incet incet imi reiau activitatile cotidiene. Weekendul asta intru in renovari – ma asteapta mult praf, bormasini, dar o sa fie fun.

Acum pentru posteritate sa punem o fotografie cu radiografia de dupa operatie si operatia propriu zisa pentru curiosi.

Tags:

3 Comments

Cafeneaua de la frontiera

Oare cum ar fi fara frontiere? Sa treci dintr-o tara in alta fara sa te intrebe cineva de ce-ti e caciula. Din cate stiu in Romania cei rezidenti in orasele/satele/comunele de la frontiera, pot trece in cealalta parte fara prea multe intrebari, fie ca vorbim despre tarile din UE ( Bulgaria & Ungaria ), fie ca vorbim despre Moldova & Ucraina. Zona de trecere intre 2 tari este reprezentata fie de un gard, fie de un zid din beton, insa in nici un caz de o linie intr-o cafenea. Uite ca se poate in zona Baarle – Nassau din sudul Olandei. Acolo Belgia si Olanda sunt despartite de o dunga ce trece prin mijlocul unei cafenele.

Tot plec eu in Olanda in curand, cred ca am sa notez cafeneaua asta pe lista locurilor de vizitat.

Tags:

3 Comments

Schimbare firma web hosting

Inainte ii laudam pe cei de la Namecheap pentru serviciile de web hosting dar mai ales pentru inregistrarea de domenii. Erau foarte multe domenii hostate pe contul respectiv si era normal sa-l suspende. Ce nu mi-a placut insa a fost modul in care tratau problemele si faptul ca nu si-au respectat promisiunea: “Aveti 24 h sa renuntati la site-urile care solicita procesorul” – dupa 18 ore contul avea sa fie suspendat din nou. Sa nu mai spun ca nu ne-au anuntat care sunt site-urile provocatoare de probleme, iar din 40 de site-uri era cam dificil sa-ti dai seama unde este problema. Intr-un final, sfatuit oarecum de Nosfer am trecut la Hostgator. Inca nu simt diferenta: la Hostgator, mi-am luat contul Baby si am vreo 14 site-uri al caror numar de vizitatori nu depaseste 2000/zi. Totusi vad ca am depasit memory load-ul sugerat limita de un baiat de la customer service – 15%. Asadar ma astept la o suspendare.

Prima luna a fost moca, 1 cent. Urmatoarele vor fi 10$/luna, insa cred ca va trebui sa upgradez. Pana la urma este ok, nu trebuie injurata firma de hosting pentru ca iti suspenda contul din motive rationale de genul ( consumi 80% din resursele serverului ). Am tras cu ochiul pe un site de comparare a serviciilor de gazduire web din Romania si nu mi-a iesit socoteala. Preturile sunt mult mai mari, iar avantajele unui hosting romanesc pentru site-urile in limba romana nu renteaza. Asteptam sa se mai ieftineasca si la noi banda si poate vom avea servicii de hosting decente. Pana atunci, imprumutam de la americani.

Tags:

1 Comment

iRealitatea ma-sii

M-am trezit azi dimineata cu noaptea-n cap si dau pe stiri, dupa azi noapte l-am urmarit pe Mircea Badea. Spunea el ceva ca Realitatea a ajuns la fel ca OTV, dar n-am fost prea atent si am zis ca mai abereaza si el cu audiente si alte prostii. Cand, dau pe Realitatea, vad ecranul impartit in 3. Un ecran avea titlul Stationul dinamo, unul Cartierul tei si unul Oprescu dezamageste . Stau cateva secunde sa ma trezesc si realizez ca tampitii dau in direct inmormantarea handbalistului roman ucis in Ungaria. Le trag 2 injuraturi schimb canalul, apoi ma intreb: inmormantarea lui Vantu o vor transmite in direct?

Niste jeguri ordinare, pentru o televiziune care se vrea de stiri.

Tags:

No Comments

Viata pe masa de operatie

“Simțeam cum îmi amorțește trupul, mi se împotrivește și devine independent, concomitent cu sentimentul paradoxal de vid ce mă sufocă“.

Da, asa te simti pe masa de operatie. Nu stiu daca exista o fraza mai buna care sa reflecte intocmai trairile din acele momente. Sunt oameni care in viata lor nu stiu ce inseamna aia operatie, iar la batranete cand afla vestea :”Trebuie sa va operam daca vreti sa mai …” intra in pamant. Este ceva normal sa ai o reticenta la inceput, dar daca intr-adevar trebuie atunci trebuie facuta. Mai sunt si oameni care din nefericire au avut nevoie de mai multe operatii ( cei care au fost implicati in accidente rutiere ) sau ghinionisti care au avut mai multe boli in viata lor. Pentru lor o alta operatie este ceva normal, sunt oameni puternici, care spun “iar ma operez” ca si cum ar spune “iar ma duc la munte”.

Dupa ultima experienta cu piciorul, la televizor parca tot vad documentare, emisiuni, filme cu operatii. De fapt ele cred ca au fost mereu, dar inainte nu constientizam pentru ca nu eram in situatii asemanatoare. Am ramas impresionat de operatiile prezentate pe TVR, la o emisiune in weekend ( a fost si sambata si duminica emisiunea – nu-i stiu numele – undeva in jurul orei 00-01 ). Se punea accentul pe capacitatea corpului de a se vindeca ajutat sau nu de medicina. De exemplu unui picior rupt, stand imobilizat 5-6 saptamani i se atrofiaza muschii. Astfel greutatea lui scade la jumatate, lipsind activitatile musculare. Dupa ce se sudeaza osul, incepi sa calci incet, incet. Abia atunci miracolul are loc si se refac legaturile intre articulatii, se elimina celulele moarte sau infectate si incet, piciorul isi recapata mobilitatea in functie de fiecare organism. Dupa 6 luni mergi ca un om normal in sfarsit si poate se si desumfla.

Stiati ca ficatul este singurul organ uman care se regenereaza? In cadrul emisiunii respective am vazut cum in Londra, au avut loc 2 operatii simultan. Primul operat era un om sanatos tun, caruia i-au taiat 1/2 din ficat pentru “a-l darui” varului sau ce avea cancer la ficat ( mai avea de trait 5 ani fara operatie ). Astfel dintr-un ficat impartit, au crescut 2 normale si sanatoase, in doua corpuri diferite. Asta da minune, iar astfel de operatii in UK sunt operatii uzuale. Oare si la noi exista medici competeni sa faca operatii de acest gen? Ca medic iti asumi o mare responsabilitate riscand viata unui om sanatos pentru a-l vindeca pe altul.

Cu ocazia acestui articol particip si eu la un concurs din blogosfera, organizat de catre Lucian Stanciu si Alina . Poate ma aleg cu niste carti, daca tot sunt imobilizat pentru inca 3 saptamani !

Tags:

14 Comments